În stadiul actual al dezvoltarii, AI poate genera o cerere de chemare în judecată în orice domeniu dar aceasta nu va ține cont clasificarea acțiunilor civile prevăzută de Art. 30 din Codul de Procedură Civilă și nici de condițiile de admisibilitate ale acţiunii civile pentru că AI este un motor care colectează date și informații iar apoi generează rezultate în baza acestora

Aşa cum am arătat în articolul anterior, AI nu este un instrument pus la îndemâna dilentanților pentru a deveni profesioniști ci un instrument capabil să maximizeze potențialul profesioniștilor. Pornind de la această idee, am creat  pe site o rubrică separată de produse prin care pun la dispoziție, în mod gratuit, diverse modele de cereri de chemare în judecată pe care eu le folosesc în activitatea practică.

Aceste modele valorifică activitatea mea practică și reprezintă un instrument eficient în raportul cu instanța de judecată deoarece are în vedere următoarele aspecte teoretice:

       1. Tipuri de acțiuni civile în funcție scopul urmărit

            În raport de scopul urmărit de reclamant, acţiunile civile se clasifică în:

• acţiuni în realizare – acelea prin care reclamantul, ce se consideră titularul unui drept subiectiv, solicită obligarea pârâtului la respectarea acestui drept sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, la despăgubiri pentru prejudiciul suferit şi
• acţiuni în constatare -prin care reclamantul solicită doar constatarea existenţei ori inexistenţei unui drept subiectiv, deci a unui raport juridic concret.
• acţiunile în constituire de drepturi, prin care reclamantul solicită aplicarea legii la anumite fapte pe care le invocă, în scopul de a crea, în principiu numai pentru viitor, o situaţie juridică nouă între părţi, cum este, spre exemplu, cererea de divorţ sau cea de încuviinţare a adopţiei.

În consecință, prin cererea de chemare în judecată nu poți solicita instanței să constate divorțul sau să oblige cealaltă parte să respecte dreptul la despărțire al reclamantului.

Altfel spus, dacă printr-o cerere de chemare în judecată, nu formulezi un capăt de cerere clar potrivit clasificării de mai sus instanța va proceda la calificarea cererii și verificarea condițiilor de admisibilitatea stabilite de Art. 35 CPC iar dacă acestea nu sunt îndeplinite va pronunța inadmisibilitatea cererii.

       2. Tipuri de cererilor în justiţie în funcţie de calea procedurală aleasă

Cererea de chemare în judecată reprezintă instrumentul prin care se declanșează acțiunea civilă. Deci, acțiunea civilă reprezintă procesul în ansamblul său pe când cererea de chemare în judecată reprezintă instrumentul prin care se pune în mișcare acțiunea civilă și prin care se investește instanța de judecată cu soluționarea dosarului.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.2 C.p.c. cererile în justiţie sunt principale, accesorii, adiţionale şi incidentale.

Alin.3 al aceluiaşi articol defineşte cererea principală ca fiind cererea introductivă de instanţă. Art. 198 prevede că prin aceeași cerere de chemare în judecată reclamantul poate formula mai multe capete principale de cerere împotriva aceleiași persoane. Aceasta poate cuprinde atât capete de cerere principale, cât şi capete de cerere accesorii, acestea din urmă fiind explicate la alin.4 ca reprezentând acele cereri a căror soluţionare depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal.

De exemplu, cererea de chemare în judecată prin care se solicită anularea unui contract și repunerea părților în situația anterioară cuprinde un singur capăt de cerere principal privitor la anularea contractului, celălalt capăt de cerere referitor la repunerea părților în situația anterioară este accesoriu deoarece poate fi dispus doar dacă se dispune anularea contractului.

Potrivit articolului 30 alineatul 5 CPC cererea adițională este o cerere prin care se modifică pretențiile anterioare. Având în vedere această definiție, se poate susține că cererea adițională are ca obiect pretenții cuprinse implicit în cererea pe care o modifică. Cerere adițională reprezintă o completare a cererii principale printr-o pretenție accesorie sau reevaluată pentru a se ține cont în față în fazele ulterioare ale declanșării procesului. Pe scurt, cerere adițională reprezintă o consecință a ceea ce deja a fost invocat. Pentru ca o cerere să poată fi calificată drept adițională trebuie să aibă ca obiect modificarea unor pretenții cu care parte a investit instanța anterior.

În fine, cererile incidentale reglementate prin dispozițiile articolului 30 alineatul 6 CPC. Aceste cereri se fac sub forma cererii de chemare în judecată și prin urmare pot cuprinde și ele cerere accesorii. Astfel de cereri sunt cererea reconvențională sau cerere de intervenție voluntară.

           3. Cerere de chemare în judecată depusă la instanța de contencios administrativ

Dispozițiile Art. 7 al. 1 din Legea 554/2004 impun în sarcina persoanei care se consideră vătămată printr-un act administrativ, obligaţia de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanţei. Îndeplinirea întocmai a acestei obligaţii fiind una dintre condiţiile ”sine qua non” ale admisibilităţii în principiu a acţiunii.

               Astfel,  persoana nemulțumită de o decizie emisă de către o instituție a statului comite o greșeală ireperabilă dacă cu ajutorul AI redactează o cerere de chemare în judecată pe care o depune la instanță.

             ”Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că sesizarea autorităţii publice emitente sau a autorităţii ierarhic superioare este o etapă prealabilă obligatorie sesizării instanţei de contencios, reprezentând o cerinţă pentru sesizarea instanţei care se adaugă celorlalte condiţii de exercitare a acţiunii, fiind o condiţie specială care, atunci când nu este îndeplinită în termenul legal, soluţia care se impune este respingerea acţiunii ca inadmisibilă, astfel cum s-a statuat atât de practica judiciară în materie, cât si în doctrină ” (Decizia Î.C. C.J. nr. 231/18.01.2011).

În acelaşi sens dispun şi prevederile art. 12 din Legea nr. 554/2004 care impun obligaţia reclamantului de a anexa la cererea de chemare în judecată (adică la acțiune) copia actului administrativ pe care îl atacă, precum şi „orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile”.

Aşadar, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ trebuie să formuleze în termenul legal plângerea prealabilă anterior învestirii instanţei pentru a avea posibilitatea legală de a deduce judecăţii cererea vizând actul administrativ presupus vătămător.

Mai mult, „este inadmisibilă și acţiunea în contencios administrativ formulată în temeiul Legii nr, 554/2004 pentru care nu s-a efectuat, anterior sesizării instanţei, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, în sensul de a se solicita autorităţii emitente revocarea în tot sau în parte a actului administrativ atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării acestuia.” (Decizia civilă a Î.CC.J. nr. 150/18.01.2006).

În concluzie, „articolul 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede ca o condiţie obligatorie, anterior introducerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile administrative, urmărindu-se astfel evitarea unor litigii prin posibilitatea pentru emitentul actului de a-l revoca, dacă va considera că este nelegal şi încă nu a intrat in circuitul civil, iar pentru destinatarul actului de a aprecia, după ce primeşte răspuns de la autoritatea publică respectivă, dacă se mai impune promovarea unei acţiuni în justiţie.” (Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 994/15.02.2007) si că „sub acest aspect, sunt şi dispoziţiile prevederilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile în condiţiile stabilite de acea lese” (Decizia civilă a Î.CC.J. nr. 39/07.01.2011).

Deci, iată că, în materie de contencios administrativ primordială este parcurgerea corectă a dispozițiilor procedurale și apoi motivarea cererii de chemare în judecată.

                    4. O cerere de chemare în judecată reprezintă un mijloc pentru un scop

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul trebuie să urmărească un scop bine determinat. În consecință, dacă scopul acțiunii este diferit de petitul acesteia așa cum am arătat la punctul 1, dacă fundamentul cererii de chemare în judecată este greșit  poate fi reparat cu greu și doar în anumite condiții exprese și limitative prevăzute de Codul de Procedură Civilă.

În concluzie, nu este suficient să reduci problema la redactarea cererii de chemare în judecată cu ajutorul AI ci trebuie să ai vedere scopul acțiunii și tipurile de acțiuni civile care te ajută să îți atingi scopul, lucru imposibil de oferit de AI.

           Av. Gabriel Dragomir