Avocat Gabriel Dragomir

Mă puteți găsi și pe:

Recunoașterea hotărârilor străine de divorț

Timp necesar pentru informare privind recunoașterea hotărârile străine de divorț 20 min. Pentru costuri și informații structurare click aici!

Recunoaşterea hotărârilor străine de divorţ este supusă aceloraşi principii referitoare la recunoaşterea hotărârilor străine pronunțate în materie civilă şi comercială pe care le-am explicat în articolul anterior. Pentru recunoașterea hotărârilor de divorț pronunțate în statele membre UE se aplică Regulamentul European 1111/2019 (care a înlocuit Regulamenetul 2201/2003) iar pentru hotărârile de divorț pronunțate în state din afara Uniunii Europene se aplică legea română, respectiv Codul de Procedură Civilă Român.

Recunoașterea hotărârilor de divorț presupune, în principiu, parcurgerea unei proceduri judiciare desfășurate în fața înstanței competente din România în cadrul căreia judecătorul român analizeaza existența motivelor de refuz ale recunoașterii și posibilitatea recunoașterii hotârârii de divorț pe teritoriul Romîniei. În cadrul articolului îți voi explica cum poate fi evitată procedura judiciară de recunoaștere a hotărârilor de divorț pronunțate în străinătate în funcție de scopul recunoașterii.

 

1.Înțelegerea Contextului

        1.1. Recunoașterea hotărârilor străine de divorț pronunțate în state membre ale Uniunii Europene – Regulamentul European 1111/2019

 

Art. 30  alin.1 din Regulamentul CE 1111/2019 prevede că hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelate state membre, fără a fi necesară să se parcurgă vreo procedură. În continuare, potrivit alineatului al 2-lea nu este necesară nicio procedură specială pentru actualizarea  actelor de stare civilă intervenită îm baza unei hotărâri de divorț pronunțată. Adică, dacă dorești înscrierea mențiunii  de divorț pronunțat în străinătate pe actul de căsătorie sau de naștere încheiat în România, nu este necesară parcurgerea procedurii judiciare de recunoaștere.

Cu toate acestea, dacă o autoritate românească solicită recunoașterea expresă prin hotărâre judecătorească pronunțată de instanța română a hotărârii de divorț pronunțate în străinătate, potrivit Art. 30 al 3 din Regulamentul CE 1111/2019 se poate solicita pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate absența motivelor de refuz ale recunoașterii.

Pentru a se evita totuți orice confuzie sau dubiu cu privire la parcurgerea unei proceduri judiciare de recunoaștere, în conformitate cu Art. 31 din Regulamentul CE 1111/2019 hotarârea de divorț pronunțată în străinătate trebuie însoțită de certificatul matrimonial de divorț despre care am scris în acest articol.

Concluzionând, pentru evitarea procedurii judiciare privind recunoașterea hotărârilor străine de divorț, hotărârea de divorț pronunțată de instanța străină trebuie însoțită de certificatul matrimonial de divorț emis de instanța străină care a pronunțat divorțul.

            1.2. Recunoașterea hotărârilor de divorț pronunțate de instanțe din state din afara Uniunii Europene – Codul de Procedură Civilă Român

 

 În cadrul articolului anterior, am explicat în ce condiții o hotărâre pronunțată în străinătate poate fi recunoscută pe teritoriul României. Mutatis mutandis aspectele generale menționate în cadrul acelui articol sunt aplicabile și recunoașterii hotărârilor de divorț pronunțate în tări din afara Uniunii Europene.

Totuși și în această situație, procedura judiciară poate fi evitată  în cazul în care hotărârea de divorț pronunțată de instanța străină este însoțită de certificatul de cetățenie al respectivei țări sau copia pașaportului emis de autoritățile din țara respectivă.

Argumentele de ordin legal sunt următoarele:

Potrivit Art. 1095 Cod Procedură Civilă: ”Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi ori, în lipsă de recunoaştere, au fost pronunţate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internaţional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internaţional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.”

În conformitate cu dispozițiile Art. 1094 din Codul de Procedură Civilă Român prin hotărâre străină se înțelege actele de jurisdicţie contencioasă sau necontencioasă ale instanţelor judecătoreşti, cele notariale sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.

În consecință, hotărârile străine care se referă la statutul persoanei nu vor mai parcurge procedura judiciară a recunoaşterii hotărârii străine, pentru că în această materie, potrivit dispozițiile procedurale mai sus evocate, actele se bucură de o largă circulaţie internaţională.

Dacă totuși autoritatea română solicită hotărârea judecătorească de recunoaștere, adică parcurgerea procedurii judiciare de recunoaștere, reţinem că: în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 119/1996: „Orice modificare intervenită în statutul civil al unei persoane, fie ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă, fie dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă ori printr-un act administrativ, se comunică din oficiu, în termen de 10 zile, serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale care a întocmit actul de naştere, de căsătorie sau de deces al persoanei la care această modificare se referă, în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare.”

În conformitate cu dispoziţiile art. 9 din aceeași lege: „În cazul în care ofiţerul de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o menţiune ce intră în atribuţiile sale, persoana nemulţumită poate sesiza judecătoria în raza căreia domiciliază.”

Potrivit art. 41 alin. 3 din Legea nr. 119/1996: „Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă române. Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei. Cetăţeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului sau a extrasului de stare civilă, să ceară transcrierea acestor acte la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază domiciliază.”

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 43 din acelaşi act normativ: „În actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri:

a) stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi încuviinţarea purtării numelui;

b) contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;

c) căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;

d) adopţie, desfacerea, încetarea sau anularea adopţiei;

e) pierderea sau dobândirea cetăţeniei române;

f) schimbarea numelui;

g) deces;

h) rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe ele;

i) schimbarea sexului, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

i1) instituirea, prelungirea, înlocuirea sau încetarea consilierii judiciare ori a tutelei speciale;18/08/2022 – litera a fost introdusă prin Lege 140/2022.

j) punerea sub interdicţie judecătorească;02/05/2022 

j1) ridicarea interdicţiei judecătoreşti;29/08/2022 

k) ortografierea sau traducerea numelui.

Potrivit art. 44 din Legea nr. 119/1996: „Modificările intervenite în statutul civil al cetăţenilor români aflaţi în străinătate se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă, cu aprobarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor”, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 119/1996: „Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, constatarea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin menţiune pe actul de căsătorie şi pe cele de naştere ale foştilor soţi. Menţiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofiţerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, a certificatului de divorţ transmis de ofiţerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate.”

Rezultă cu claritate din aceste dispoziţii legale că actele de stare civilă ale cetăţenilor români trebuie înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă şi că transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei. De asemenea, rezultă din dispoziţiile legale mai sus expuse că: în cazul în care ofiţerul de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o menţiune ce intră în atribuţiile sale, persoana interesată se poate adresa instanţei judecătoreşti.

Prin urmare, acțiunea judiciară poate viza obligarea primăriei la îndeplinirea formalităților necesare prin înscrierea mențiunii privind recunoașterea divorțului.

             2. Procedura Recunoașterii hotărârii străine de divorț

Așa cum am explicat în articolele anterioare, procedura recunoașterii  presupune parcurgerea unei etape judiciare adică un proces în fața instanței judecătorești.

În esență, dacă sunt îndeplinite cerințele art. 1100 din Cod Procedură Civilă și nu există niciun motiv de refuz al recunoașterii dintre cele peevăzute de art. 1097 Cod Procedură Civilă hotărârea urmează să fie recunoscută pe teritoriul României.

                 3.  Obstacole și soluții practice

Cererile de recunoștere a hotărârilor de divorț pronunțate în străinătate sunt în general admisibile dar există dificultăți legate de legalizarea acestora atunci când domiciliul pârâtului nu este cunoscut. Dacă în procedura judiciară se poate cita prin publicitate în procedura legalizării această poaibilitate este exclusă iar instanța română dorește să aibă garanții că pârâtul are cunoștință de hotărârea recunoscută.

                4. Concluzii, recomandări și cum îmi scrii

Hotărârile de divorț pronunțate în străinătate pot fi recunoscute pe teritoriul României prin procedură judiciară sau nu în funcție de scopul recunoșterii și instanța care a pronunțat hotărârea de divorț.

Recomandarea mea este să discutați cu fostul soț pentru a accepta recunoașterea și un domiciliu ales în România pentru comunicarea actelor de procedură. Acest lucru reduce timpul de soluționare al cererii de recunoaștere a hotărârii de divorț pronunțate în străinătate.

Cel mai simplu, rapid și comod mod de a-mi scrie pentru recunoașterea hotărârilor străine de divorț este prin completarea formularului de mai jos.

Av. Gabriel Dragomir