O marcă înregistrată dă glas unui gând de a cuceri lumea. O companie mică poate avea succes dacă înțelege cum să facă față expansiunii brandingului și cum să se diferențieze într-o lume plină de mărci înregistrate. Diferențierea prin unicitate și nu prin comparație înseamnă capacitatea de a construi o identitate clară, un mesaj coerent și o conexiune autentică cu publicul.

Dacă te interesează cum să ajungi să pui pe picioare o companie și cum să ajungă produsul sau serviciul tău în mâna clienților din întreaga lume atunci te interesează cum să realizezi o conexiune la nivel emoțional între oameni și produsul sau serviciul tău. Conexiunea se realizează printr-un simbol, ceea ce juridic se numește  marcă înregistrată.

                1.Simbolistica și impactul emoțional în materie de mărci înregistrate.

                În accepțiunea practică, symbolon era un semn de recunoaștere pentru persoane care fuseseră apropiate în momentul întâlnirii. Persoanele care urmau să se despartă pentru mult timp, alegeau un obiect anume din ceramică lemn sau metal pe care îl rupeau în două bucăți. Fiecare păstra câte o bucată pentru ca mai târziu unindu-le și reconstituind obiectul inițial, să poată dovedi o relație de apartenență.

Simbolul este un ”semn care permite o recunoaștere” Isidor din Sevilla. Din punct de vedere etimologic, simbolicul, care exprimă acțiunea de reunire, se opune diabolicului care se concentrează asupra ideii de separare. Simbolicul este legat de cuvântul simptom prin rădăcină ”syn” (împreună).

Spre deosebire de alte obiecte care au valoare de semn, simbolul este un semnificant, iar sensul sau valoarea simbolică atribuită ține de cel care îl conferă sau îl primește. Deci numeroase semne pot căpăta un sens aparte și unic în istoria unei persoane în relație cu lumea. De anumite simboluri universale suntem legați la nivel profund dar fiecare înțelege mai mult sau mai puțin superficial în funcție de propria luminare sau orbire și îi acordă un sens personal în prisma propriilor valori și credințe.

După  Evangheliile sinoptice (Matei, Marcu și Luca) care au oferit o relatare detaliată a faptelor și învățăturilor lui Iisus, era nevoie de o abordare mai profundă care să dezvăluie dimensiunea spirituală a acestor evenimente. De aceea Evanghelia după Ioan folosește simboluri (și imagini teologice) pentru a  oferi credincioșilor o înțelegere mai adâncă a mesajului lui Hristos.

Simbolistica a fost necesară pentru a evidenția divinitatea lui Iisus și a-i da un sens mai profund. Evanghelia după Ioan a fost scrisă cu o perspectivă simbolică pentru a explica mai clar ce înseamnă faptele și cine a fost Iisus cu adevărat.

Principalele simboluri din Evanghelia după Ioan, lumina și întunericul, apa și duhul, pâinea vieții, apa vie, Mielul lui Dumnezeu transmit un mesaj profund despre divinitatea lui Hristos și încurajează cititorii să privească dincolo de sensul literal al cuvintelor și să caute înțelesurile spirituale.

Semiotica lui Charles Sanders Peirce (1839-1914) este una dintre cele mai influente teorii despre semne și procesele semnificative. Peirce a dezvoltat o abordare legată de o filosofie pragmatică: semnificația unui concept este dată de efectele sale practice și de modul în care influențează acțiunea.

Această viziune a influențat lingvistica, filosofia limbajului, teoria comunicării și chiar inteligența artificială. Din această perspectivă dacă semnificația unui simbol este determinat de efectele sale practice, întelegem cum influențează acesta deciziile de cumpărare și comportamentul consumatorilor.

Simbolismul a fost este o mișcare literară și artistică apărută în Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea apărută ca reacție la realism și parnasianism. Poeții simboliști nu descriau realitatea în mod direct, clar și precis, ci foloseau metafore sau simboluri pentru a sugera idei sau emoții.(o corabie rătăcită pe mare simboliza faptul că viața este imprevizibilă, luna era un simbol al melancoliei, noaptea un simbol al necunoscutului, inima simbolul moral, emoțional și intelectual al ființei umane). Simbolismul a influenţat şi alte forme de artă cum ar fi pictura sau muzica și continuă să influențeaze afacerile în domeniul brandingului, marketingului și publicității. Companiile folosesc simboluri și imagini evocatoare pentru a crea identități puternice, apelând la emoțiile consumatorilor în locul unor mesaje directe și raționale.

Procesul de interpretare al unui simbol nu este static, ci se află într-o continuă evoluție. Fiecare interacțiune a consumatorului cu simbolul generează noi interpretări, consolidând sau modificând percepția asupra acesteia. Astfel, utilizînd simbolul afacerile au creat o legătură profundă cu publicul și au transformat consumul într-o experiență emoțională și personală.

De exemplu:

• La început, Apple era percepută doar ca o companie de calculatoare.
• Prin campaniile sale de marketing, produsele inovatoare și experiențele utilizatorilor, interpretarea mărcii a evoluat către idei de creativitate, design premium și inovație.

Fără simbol, acumularea de cunoștințe și capacitatea de socializare se reduce la manipulări senzoriale. Fără simbolic, gândirea nu se poate detașa de realitatea de care este legată, nu își atinge funcția de reprezentare iar comportamentele vor deveni o succesiune de manifestări necoordonate și necoordonabile. Un simbol poate fi un focalizator de energie formidabil.

Deci, simbolistica reprezintă un mod puternic de influențare a oamenilor deoarece dacă gândim cu simbolul, simbolul strigă emoțiile. Apoi, dacă oamenii asociază ceva cu un simbol care atrage emoția, aceasta care supune rațiunea deciziei.În materie de mărci înregistrate asta înseamnă că trebuie să depăşim litera legii şi să ajungem la spirit, adică marca să reprezinte mai mult decât un semn, să reprezinte un simbol.

                2.    Imitația și îmbunătățirea

Emoția este strâns legată de evenimente din trecut, iar trecutul poate inspira şi educa. Aşa a apărut Renaşterea, epocă caracterizată printr-o redescoperire a valorilor culturale ale Anchității clasice.

În Renaștere, imitația a fost un concept fundamental în artă, literatură și filosofie, având o semnificație diferită față de simpla copiere. Imitația a reprezentat un proces creativ de reinterpretare  și perfecționare în scopul de a produce ceva nou și superior. Principiul de bază era că artiștii ar trebui să studieze și să se inspire din modelele clasice greco-romane pentru a crea opere originale și îmbunătățite.

Pentru renașcentiști, ”gândire creativă” însemna un stil de gândire în care important era modul de formulare al întrebării, nu răspunsul. Astfel cei care formulează întrebări, descoperă noi întrebări la care răspund și tot așa. În acest context, creativitatea nu este un simplu rezultat al unor tipuri speciale de gândire ci admirația față de ceva care poate fi îmbunătățit.

Lecția renascentiștilor a fost că: la baza oricărei imitații stă un act de admirație. De aceea, numărul invențiilor este limitat, în timp ce numărul imitațiilor adaptate este nelimitat, asta face ca imitația să fie, paradoxal, esența originalității.

Să ne gândim acum, la motivația antreprenorială aceea de a schimba lumea, de a o îmbunătăți. Dacă imitația înseamnă perfecționare și orice poate fi îmbunătățit atunci imitația este necesară progresului.

Așa s-au dezvoltat afacerile printr-o serie de admirații urmate de imitații și apoi de adaptări. Așa a apărut AI-ul, admirând motoarele de căutare și adaptând algoritmii să ofere rezultatul imediat după formularea întrebării sau mașinile electrice admirând motorul electric și adaptându-l la autoturism.

China a învățat această lecție și nu utilizează mărci înregistrate pentru a interzice imitația ci pentru a-și exprima unicitatea. Cumpăram produse chinezești deși China copiază, nu creează. Europa, prin Convenția de la Paris din 1883 pentru protecția drepturilor proprietății intelectuale recomandă un sistem de protecție bazat pe principiul tratamentului național și priorității, de aceea, în cultura europeană a proprietății intelectuale marca înregistrată reprezintă, reprezintă mai degrabă, un instrument care servește doar la interzicerea utilizării unor semne similare printr-un proces costisitor, alterându-se funcția sa esențială de exprimare a unicității.  În SUA și Marea Britanie dreptul la marcă se obține după dovada utilizării acesteia în piață.

Dacă înțelegem că orice idee poate fi imitată și îmbunătățită atunci vom privi o marcă înregistrată ca pe un instrument util și necesar pentru a ne exprima unicitatea și de a crea o conexiune emoțională cu potențialii clienți.

                          3.     Marcă  înregistrată înseamnă cultură         

Deciziile de cumpărare sunt luate, de cele mai multe ori, la nivel inconștient. Atenția publicului poate fi captată printr-o promisiune nobilă, prin mesaje care rezonează cu valorile lor interioare. Astfel, o marcă nu trebuie doar să atragă atenția, ci să creeze o transformare în percepția consumatorului. Cum este posibil acest lucru într-o lume plică de mărci și de simboluri?                

Miza mărcilor este să fie cultura. Mărcile de succes nu sunt doar produse, ci idei, atitudini, valori, experiențe, stiluri de viață. Un exemplu remarcabil este Nike, care nu doar susține sportul, ci îl și practică. Prin mesajul „Sportul nu trebuie să cunoască granițe”, Nike a creat o cultură sportivă globală. Punând semnul egalității între companie și atleți, Nike a reușit să transforme clienții în fani devotați.

O marcă de succes este cea care reușește să reducă distanța dintre produsul sau serviciul oferit și client. Pentru a realiza această conexiune emoțională, comunicarea trebuie să fie direcționată către creierul emoțional al clientului, nu doar către cel rațional.

Ce înseamnă asta? Că o marcă care oferă un număr prea mare de opțiuni clienților poate conduce la confuzie și indecizie. Dacă rămânem în domeniul pantofilor (de sport sau nu), o poveste remarcabilă este cea a vânzătorului de pantofi care prezenta clinetului doar două opțiuni, iar dacă clientul cerea a treia pereche, vânzătorul întreba la care din cele două anterioare renunță. Astfel, decizia era simplificată și orientată spre cumpărare iar marca înregistrată își atingea scopul său.

                                      4. Concluzii, recomandări și cum îmi scrii

Puterea unei mărci înregistrate nu stă doar în protecția juridică a unui nume, ci în capacitatea acesteia de a deveni un simbol care să fie parte integrantă din cultura consumatorilor săi. O marcă înregistrată autentică inspiră, influențează și transformă, reușind să creeze o conexiune emoțională profundă cu publicul său.

Dacă vrei să lucrezi cu mine cel mai simplu, rapid și economic mod de a-mi scrie este prin completarea formularului de mai jos.