Avocat Gabriel Dragomir

Mă puteți găsi și pe:

Avocat Online pentru Contestație Decizie de Pensie în 2020

Dacă ai primit decizia privind acordarea pensiei în care la stabilirea drepturilor de pensie nu au fost luate în calcul veniturile suplimentare pentru care s-a oprit și s-a virat CAS  dar dorești ca aceste venituri să fie luate în calcul la stabilirea pensiei, formulează “Contestație Decizie de Pensie” pentru că ai toate șansele să câștigi.

Veniturile suplimentare (ex. ore suplimetare, acord global) pentru care s-a reținut și virat CAS sunt cele care au fost înscrise pe “fluturașul” de salariu  dar venitul net (cel primit “în mâna”) a fost mai mic decât venitul brut (cel înscris pe fluturaș).  Poți sa iți dai seama foarte ușor dacă veniturile suplimentare nu a fost luate în calcul la stabilirea punctului de pensie deoarece acest lucru se menționează  pe Decizia de pensie în partea de jos.

În acest articol îți voi explica de ce veniturile suplimentare pentru care s-a oprit și s-a virat CAS și sporurile cu caracter permanent trebuie luate în calcul la stabilirea pensiei și de ce ai toate șansele să câștigi un proces în care ai contestat decizia de pensie.

1. Veniturile suplimentare obținute în plus față de salariul de încadrare

                                 1.1. Venituri suplimentare obținute anterior datei de 01.04.2001 menționate în adeverințe eliberate de angajator  pentru care s-a oprit și virat CAS

 

Veniturile obținute din sporuri, indemnizații și majorări tarifare anterioare datei de 01.04.2001 menționate în adeverințele eliberate de angajator pot fi valorificate numai în măsura în care adeverințele îndeplinesc toate cerințele Art. 127 din HG Nr. 257/2011, dacă angajatorul menționează că pentru sumele atestate în adeverință a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii (adică bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute) și că drepturile salariale au fost incluse în salariul de bază brut.

Potrivit Art. 127 din HG Nr. 257/2011 adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

– denumirea angajatorului

-datele de identificare a persoanei

-perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia

-funcția, meseria sau specialitatea exercitată

-denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată

-perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat

În interpretarea cerinței indicării temeiului legal în baza căruia s-a acordat venitul suplimentar, în opinia majoritară a practicii judiciare, trebuie avut în vedere indicarea exactă a articolului din actul normativ sau din contractul colectiv de muncă în bază căruia a fost acordat venitul.

Așadar, primul pas pentru valorificarea veniturilor suplimentare este ca acestea să fie cuprinse în adeverințe care respectă cerințele Art. 127 din HG Nr. 257/2011.  Lipsa respectării uneia din prevederile mai sus menționare conduce la imposibilitatea valorificării veniturilor.

1.2.Veniturile suplimetare ulterioare anului 2001 sunt cele prevăzute în declarația nominală

     Veniturile suplimentare ulterioare datei de 01.04.2001 se valorifică în conformitate cu prevederile Art. 10 alin. 1  din Legea 263/2010, respectiv prin valorificarea informațiilor preluate din declarația nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. 1 și 2 precum și declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută de Legea 19/2000. Numai în situația în care derularea raporturilor de muncă sau serviciu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare și a punctajului anual, pot fi valorificate și alte acte doveditoare, întocmite în condițiile legii.

     În consecință, pentru valorificarea adeverințelor de venituri ulterioare date de 01.04.2001 este necesar a se dovedi imposibilitatea raportului de muncă prin declarația nominală de asigurare.

 

                 2. Principii. Principiul Contributivității și Principiul Egalității

 

2.1. Principiul Contributivității

            Unul dintre principiile de bază ale Legii 263/2010 este reglementat prin dispozițiile Art. 2 lit. c, respectiv, principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza celor datorate de persoane fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor sociale plătite. Acest principiu este preluat din vechea reglementare, respectiv, Art. 2 lit e din legea 19/2000 și poate fi rezumat, în esenta prin faptul că: orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul a achitat contribuții de asigurari sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. 

                Principiul este respectat pentru stagiile de cotizare ulterioare datei 01.04.2001, data intrării în vigoare a legii 19/2000 și dar soluția trebuie să fie aceeași și în cazul stagiilor de cotizare realizate anterior deoarece, în caz contrar, principiul enunțat ar fi încălcat.

       În concluzie, în conformitate cu principiul contributivității ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual,  sunt toate salariile încasate, cu privire la care au fost achitate contribuțiile individuale la asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri, și de faptul că au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației în vigoare.

                           Nu se poate accepta ca o perioadă, în care un asigurat a realizat venituri din ore suplimentare, prime si venituri din acord global sau sporuri, să nu fie avută în vedere în nici un mod la stabilirea stagiului de cotizare şi, implicit, a punctajului mediu anual pe baza căruia se determină pensia, întrucât o astfel de concluzie ar contraveni principiului contributivităţii, potrivit caruia, asa cum am aratat mai sus,  fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. 

                                  În plud, aceste venituri trebuie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie, independent  regimul juridic al contribuției la asigurări sociale și de perioada în care au fost realizate pentru că altfel în prestația de asigurari sociale nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.

 2.2.  Principiul Egalității

Al doilea principiu important al sistemului public de pensii este cel al egalității prevăzut la Art. 2 lit. d din Legea 263/2010. Acest principiu asigură tuturor participanților la sistemul de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Acest principiu se regăsește și în preambul la OUG Nr.  4/2005 unde se arată că trebuie respectat principiul: La condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie. În consecință, este necesar să se aplice acest principiu pentru toți contribuabilii care au cotizat în condiții similare indiferent de anul ieșirii la pensie.

 

                 3.  Sporurile cu caracter permanent evidențiate în Anexa 15 la HG Nr. 257/2011 trebuie luate în calcul potrivit Art. 165 al. 2 din Legea 263/2010:

 

În actuala legislație a asigurărilor sociale nu există criterii precise de apreciere a caracterului permanent sau nepermanent al unui spor salarial. În consecință, revine instanței de de judecată sarcina de aprecia asupra îndeplinirii unei astfel de condiții, după cum sporul în discuție a fost acordat cu o anumită continutate în decursul unei anumite perioade de timp sau, dimpotrivă, el a avut un caracter sporadic. Întrucât legea 263/2010 nu conține dispoziții privitoare la modul de stabilire a sporurilor, este necesar să se aplice prin analogie prevederile OUG 4/2005 care reglementează modul de recalculare a pensiilor anterior intrării în vigoare a Legii 263/2010.

Art. 165 al. 2 din Legea Nr. 263/2010 prevede că la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care au fost înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

                   Potrivit Art. 127 al. 1 din Hotărârea Nr. 257/2011  pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii Nr. 263/2010, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 al. 2 din Legea Nr. 263/2010, sunt cele prevăzute în Anexa 15.

                      Potrivit Anexei 15 îndemnizația corespunzătoare funcției de conducere reprezintă un venit suplimentar care trebuie luat în calcul la stabilirea punctajului lunar. În schimb, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite sau diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer  pot fi luate în calcul dacă au fost plătite pe o durată mai mare de 6 luni într-un an și au fost acordate în fiecare an pentru a fi dovedit caracterul de pemanență .

                În conformitate cu dispozițiile Art. 96 al. 1 din Legea 263/2010, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.  În continuare, potrivit dispozițiilor Art. 96 al. 2 punctajul lunar se calculează prin raportarea câstigului salarial brut, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției la asigurari sociale (adică salariul plus veniturile suplimentare pentru care s-a oprit și virat CAS), la câștigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Stattistica.

     

                  4. Obligativitatea luării în calcul a veniturilor suplimentare potrivit Deciziei nr. 19/17.10.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în interesul legii, obligatorie conform Art. 330 ind. 4 al. 4 Cod Procedură Civilă

 

                 Prin Decizia nr.19/10.10.2012 a ICCJ , cu caracter obligatoriu, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale

În motivarea deciziei s-a arătat că Legea 19/2000 a instituit, prin Art. 2 lit. e, ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale român, principiul contributivității, nominalizat expres și în preambulul legii. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legislația anterioară, respectiv Legea 3/1977 care prevedea că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.

                        Totodată, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție  și a decis că, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 si 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 si 2 din Hotărârea Consiliului de Ministru nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public. 

În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, respectiv stabilirea dreptului la pensie calculate conform contributiei la asigurări sociale. 

                  5. JURISPRUDENȚA CEDO

 

             Dincolo de  încalcarea principiului contributivității, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale creează o discrminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior Legii 19/2000.

             Din aceste considerente Jurisprudența Curții Europeane a Drepturilor Omului  a  stabilit că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de statul roman prin Legea nr. 30/1994. 

                     Cu titlu de exemplu este de menționat Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului nr. 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Ana Maria Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este și Cauza Constantin Abaluta s.a. împotriva Romaniei). 

                 6. Contestație Decizie de Pensie 2020

Urmare a modificării Legii 263/2010 prin Legea 127/2019, Contestație Decizie de Pensie se formulează direct la Tribunal.

Prin legea 127/2019 a fost exclusă contestația la Decizia de Pensie formulata la Comisia din Cadrul Casei de Pensii.

Dacă dorești să demarăm o procedură online de contestare a deciziei de pensie,  scrie-mi acum prin:

  • intermediul rețelei de socializare sau prin aplicația mobilă sau
  • apasă acest buton.

 

Av. Gabriel Dragomir


Spune-mi despre nevoile tale specifice!
Ca avocat ofer servicii pentru a te ajuta să transformi problemele în soluții!
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on email
Share on whatsapp

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *