Ideea de Dare în plată a apărut din necesitatea de a reglementa situații apărute în urma crizei economice din cauza căreia debitorii nu au mai fost capabili să își execute contractele de credit. Pentru un Avocat Dare în Plată aplicare acestei reglementări a fost a fost o adevărată provocare.

Curtea Constituțională a constatat prin Decizia Nr. 623/2016 că deși art. 4 din legea 77/2016 impune o serie de conditii cumulative pentru darea în plată a imobilelor ipotecate, aceste condiții puteau fi îndeplinite de foarte mulți debitori.

Astfel,  din formularea inițială a legii s-a înteles că judecătorul învestit cu judecarea unei cereri de dare în plată trebuie doar să verifice condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 din legea 77/2016. Întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute la Art. 4 urma să aibă ca efect direct darea în plată. Astfel, era suficient să dovești indeplinirea condițiilor iar  judecătorul era în imposibilitate de a verifica cauzele și efectele schimbării circumstanțelor de executare a contractului. Din aceste motive, prin decizia mai sus enunțată, Curtea Constituțională a lămurit necesitatea ca judecătorii să verifice condițiilor de impreviziune.

Avocat Dare în plată în condițiile impreviziunii

Impreviziunea este definită ca o situaţie pe care o suferă una dintre părţile contractante, ca urmare a unuei situații imprevizibile ce intervine pe parcursul executării contractului.  Această situaţie imprevizibilă creează dezechilibre între valoarea prestaţiilor părţilor astfel încât executarea obligației de către una din părți poate deveni extrem oneroasă (dificilă).  Prin urmare, impreviziunea intervine doar atunci când a apărut un risc supraadăugat riscului inerent oricărui contract.

 Această instituție, impreviziunea, nu reprezintă o noutate pentru sistemul românesc de drept. Chiar și Codul Civil de la 1864 prevedea posibilitatea aplicării teoriei impreviziunii.

Actualul Cod Civil conține dispoziții referitoare la impreviziune la Art. 1271.

Potrivit textului legal mai sus mentionat, impreviunea poate fi reținută atunci când:

A. Schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului

B. Schimbarea împrejurărilor, precum și întinderea acestora nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul semnării contractului

C. Debitorul nu și-a asumat riscul schimbărilor împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-a asumat acest risc.

D. Debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună credintă negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului

Ce decide judecătorul dacă constată ca sunt îndeplinite condițiile impreviziunii

În cazul unui dosar având ca obiect dare în plată, judecătorul va analiza evenimentele menționate în întâmpinare care justifică aplicarea teoriei impreviziunii, pe scurt situațiile imprevizibile care conduc la imposibilitatea executării obligațiilor contractuale.

Dacă judecătorul va constata că îndeplinite condițiile teoriei impreviziunii, atunci potrivit Art. 1271 Cod Civil va dispune încetarea contractului sau adaptarea acestuia la noile realități. Curtea Constituțională a dispus ca adaptarea sau încetarea contractului să fie dispusă în funcție de utilitatea socială. Astfel, dacă utilitatea socială a contractului poate fi menținută atunci judecătorul va pronunța adaptarea contractului la noile realități iar dacă contractul îsi pierde utilitatea socială atunci urmează să dispună încetarea acestuia.

Scăderea sau lipsa veniturilor pot conduce la dare în plată?

Având în vedere  recomandările de mai sus, scăderea sau lipsa venturilor nu reprezintă un argument suficient pentru a putea considerată ca îndeplinită cerința impreviuzinii și implicit pentru a se proceda la darea în plata a imobilului deoarece nu reprezintă un eveniment intempestiv, care intervine brusc ci este un eveniment care se derulează treptat.

Chiar și pierderea locului de muncă nu reprezintă un eveniment brusc și neașteptat pentru că salariatul are posibilitatea să observe situația economică a societății la care este angajat. Nici falimentul societății nu reprezintă un eveniment brusc și neașteptat din aceleași argumente, asociatul are posibilitatea să observe evoluția economică a societății.

Debitorul executat silit poate beneficia de efectele dării în plată?

Mă refer la situația în care la momentul formulării notificării de dare în plată debitorul fusese executat silit iar bunurile dale fuseseră vândute la executare silită.

Răspunsul este afirmativ, în temeiul Art. 8 al. 5 din Legea 77/2016 debitorul ale cărui bunuri aduse garanție au fost vândute la licitație publică poate beneficia de efectele legii dării în plată.

Scopul dispoziției legale mai sus menționate este unul de protecție a consumatorilor avându-se în vedere tocmai faptul că, în mod real, efectele legii s-au produs deja, în patrimoniul creditorului a intrat fie imobilul, fie prețul obținut din vânzarea imobilului. În continuare, ținând seama de Decizia CCR mai sus precizată, scopul Legii 77/2016 este acela de a echilibra riscurile contractuale, adoptarea acesteia fiind determinată de considerente de echitate și împărțire a riscurilor contractuale în executarea contractelor de credit, lucru care nu se poate realiza decât prin încetarea executării după ce bunul adus garanție a fost executat.

Pentru a beneficia de dispozițiile Art. 8 al. 5 din Legea 77/2016 debitorul are îndatorirea de a proba riscul supra-adăugat care a condus la imposibilitatea plății creditului contractat și că soluția dării în plată este singura soluție viabilă.

Ce reții

Darea în plată nu intervine atunci când nu mai vreau sa plătesc creditul. Pentru a realiza cu succes darea în plată trebuie sa dovedesc riscul supraadăugat, schimbarea circumstanțelor de executare a contractului și necesitatea adaptării contractului sau încetării acestuia.
Av. Gabriel Dragomir