Un Bilet la ordin în alb reprezintă titlu executoriu emis de o persoană numită emitent sau trăgător fără menționarea sumei și a scadenței. Prin emiterea biletului la ordin în alb emitentul își exprimă încrederea că beneficiarul nu va abuza de acest instrument și va completa biletul doar în situația în care înțelegerea nu este respectată.

                         Practica a demonstrat că există situaţii în care beneficiarul abuzează de încrederea oferită și completează biletul la ordin cu o sumă superioară celei datorate.            

                     În acest articol mi-am propus să îşi arăt ce tip de argumente pot conduce la admiterea constestației la executare introduse împotriva unui bilet la ordin în alb.

             1. În dreptul cambial nu se pot invoca raporturile personale   

                       Biletul la ordin reprezintă un instrument financiar, adică un exemplar tipizat. Singura menţiune obligatorie necesară pe un bilet la ordin în alb, este semnătura. Dacă aceasta există, nu este incident niciun motiv de anulare întemeiat pe lipsa elementelor obligatorii prevăzute de Art. 1 și 2 din Legea 58/1934. 

                    În dreptul cambial, aplicabil biletului la ordin ca titlu executoriu, legiuitorul prin articolele 1 și 2 din Legea 58/1934, pune la îndemâna emitentului executat abuziv două tipuri de instrumente:

• Excepții obiective adică excepții privitoare la condițiile formale ale obligației cambiale, întocmirea ei și prescripția dreptului la acțiune
• Excepții subiective adică apărări îndreptate împotriva posesorul cambial ori a raportului juridic fundamental

                În concret, așa cum legiuitorul prevede la art. 19 din Legea nr. 58/1934: „persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului”, iar la art. 63 a stipulat că „în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19 (…)”

                   De aici reiese că: în contestația la executare împotriva unui bilet la ordin în alb nu se pot invoca excepții contractuale adică faptul că suma înscrisă pe acesta este diferită de cea rezultată din contract. Cu alte cuvinte, pe această cale nu poți contesta caracterul cert al creanței înscrise de beneficar pe biletul la ordin.

              2. Mijloace procedurale de contestare a sumei înscrise abuziv      

                    Biletul la ordin în alb reprezintă o garanție de plată sau de rambursare a unei sume care face obiectul unui contract. Având în vedere că în dreptul cambial nu se pot invoca excepții personale, adică nu poți invoca raportul juridic fundamental, unica soluție pentru blocarea executării silite este invocarea cauzei nelicite și  anularea contractului în temeiul căruia a fost emis biletul la ordin sau a dispoziției contractuale și apoi anularea biletului la ordin deoarece garantează o obligație nulă sau nelicită.

                        Pe scurt, două acțiuni în justiție una de anulare a contractului sau a dispoziției contractuale și a doua de anulare instrumentului de plată care garantează o obligație nelicită sau nulă.

                    2.1. Opoziția cambială

                    Unificarea terminologică adusă prin Legea 180/2022 care a modificat Legea 58/1934 a condus la o gravă confuzie deoarece legiuitorul a utilizat aceeași denumire,contestație la executare, atât opoziția la executare cât și  pentru mijlocul procedural de control judiciar.

                       Pe scurt, contestația la executare specială, fosta opoziție la somația cambială, întemeiată pe dispozițiile art. 62 din Legea 58/1934 reprezintă mijlocul procedural prin care debitorul se apără pe calea excepţiilor, împotriva pretenţiilor creditorului cambial, având ca scop invalidarea raportului cambial, iar nu neregularităţi privitoare la executarea silită în sine.

                  Pe această cale debitorul poate invoca lipsa somației de executare prevăzută de Art. 61 al. 4 din Legea 58/1934.     

                     Așadar, contestația la executare specială întemeiată pe lipsa somației cambiale prevăzute de Art. 61 al. 4 din Legea 58/1934 este admisibilă penrtru următoarele argumente legale:

                    Potrivit  pct. 320 din Norma-cadru nr. 6/1994 privind comerțul făcut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin: 

• ,, ( ) j) somația pentru executare se va comunica debitorului caruia ii este adresata conform normelor de procedură respective. Neîndeplinirea comunicării somatiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecințele care decurg atât în ceea ce priveste formele de executare pe baza unei astfel de somatii, cat si in ceea ce priveste durata prescriptiei, care se intrerupe numai printr-o executare valabila;…. ”

            Potrivit Art. 61 al. 4 din Legea 58/1934:

• Somaţia de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.

           În consecință, din interpretarea sistematică a textelor legale rezultă că executorul judecătoresc nu putea proceda la executarea silită fără comunicarea somației cambiale. În consecință, absența somației cambiale, nelegala comunicare ori forma inexactă a somației reprezintă un viciu care conduce la anularea executării silite.

                În practică, somația cambială și somația de începere a executării silite prevăzute de Art. 712 Cod Procedură Civilă sunt comunicate împreună iar instanțele apreciază ca excesivă  solicitarea de anulare a executării întemeiată pe necomunicarea somației cambiale anterior comunicării somației de începere a executării silite.

                     2.2. Contestația la executare propriu-zisă

                     Contestația la executare propriu-zisă sau contestația la executare de drept comun se limitează la actele de executare efectutate ulterior somației cambiale. Executarea silită a biletului la ordin începe prin comunicarea unei somații al cărei conținut este prevăzut de Art 668 Cod Procedură Civilă. Prin această somație debitorul este anunțat că dacă nu aduce plătește de bună voie suma înscrisă pe biletul la ordin se va trece la executarea silită.

                      În consecință, cuprinsul și funcția celor 2 somații sunt diferite. Pe calea contestației la executare de drept comun se pot invoca apărări care privesc actele de executare silită întreprinse de executorul judecătoresc.

                   3. Prescripția – cmpletarea biletului la ordin la mai mult de 3 ani de la scadență

                    Am întâlnit mai rar dar am întâlnit și situații în care biletul la ordin a fost completat după mai mult de 3 ani de la scadență. Termenul de 3 ani prevăzut de Art. 106 al. 2 din Legea nr. 58/1934 este un termen de decădere și de prescripție. 

                  Prin urmare, prescripția este o excepție personală absolută care poate fi opusă cu succes executarii silite începute în baza biletului la ordin completat după mai mult de 3 ani de la scadență.

                      4. Cum îmi scrii

Cel mai rapid, simplu şi eficient mod de a-mi scrie este prin completarea formularului de mai jos.

Desigur, poți să îmi scrii și pe mail sau prin rețelele de socializare.

Av. Gabriel Dragomir